64:1 (Cqtre mai marele ckntqreyilor. Un psalm al lui David.) Ascultq-mi glasul, Dumnezeule, cknd gem! Ocrotewte-mi viaya kmpotriva vrajmawului de care mq tem!

64:2 Pqzewte-mq de uneltirile celor rqi, de ceata gqlqgioasq a oamenilor nelegiuiyi!

64:3 Ei kwi ascut limba ca o sabie, kwi aruncq vorbele lor amare, ca niwte sqgeyi,

64:4 ca sq tragq kn ascuns asupra celui nevinovat: trag asupra lui pe neawteptate, fqrq nici o fricq.

64:5 Ei se kmbqrbqteazq kn rqutatea lor: se sfqtuiesc kmpreunq ca sq kntindq curse, wi zic: ,,Cine ne va vedea?

64:6 Pun la cale nelegiuiri, wi zic: ,,Iatq-ne gata, planul este fqcut!`` O prqpastie este lquntrul wi inima fiecqruia!

64:7 Dar Dumnezeu aruncq sqgeyi kmpotriva lor: deodatq iatq -i loviyi.

64:8 Limba lor le -a pricinuit cqderea; wi toyi cei ce -i vqd, clatinq din cap.

64:9 Toyi oamenii sknt cuprinwi de fricq, wi mqrturisesc: ,,Iatq ce a fqcut Dumnezeu,`` wi recunosc cq aceasta este lucrarea Lui!